Tuesday, August 31, 2010

Toamna anului, primavara vietii

Pentru el, toamna venise neasteptat de greu. Astepta 1 septembrie cu batai ale inimii tot mai puternice. Galbenul cel nou al frunzelor, aramiul naturii nu-l deranja deloc. Ploaia doar ii spala pacatele iar frigul ii inghetase patimi grele. Zilele lui august le impinsese cu bastonul de la spate... "haidi bre o odata!!!". Pe masura ce imbatranea luna, zilele ei erau tot mai grele, mai lungi. Chiar daca soarele sulita tot mai scurt pe cerul patriei. Vroia sa vina 1 septembrie si altceva nu! In prima zi de toamna pentru el venea primavara, primavara unei vieti. Mai venise si alta data primavara, dar acum se anunta mai bogata, mai plina de sperante. Era o primavara creata si cu strungareata. O copila frumoasa. Asa primavara...sa tot vina. Se rugase mult. "Lumineaza-ma Doamne! Lumineaza-ma pe mine pacatosul! Tie Doamne ma incredintez, pe mine si pe toti cei dragi". Dumnezeu ca un parinte bun, cred ca-l cam ascultase. Doar venise primavara...si peste viata tulbure a lui, incepea sa se astearna pacea... Veneau zile de munca, de nevoire, era mult de lucru pana ca el sa-si revina... Daca si bracinarii sufletului erau rupti in fund...Era de munca...prea multi se uitasera prin gaura bracinarilor la sufletul lui...Tesea acum ata din vise, si turna un ac din dorinte, sa coasa bine, sa peticeasca poate cu mici bucati de fericire...Asa nu va mai fii sufletul lui in fundul gol...Si poate il va vedea doar cine trebuie... 

Sunday, August 22, 2010

Ai lu' Sportu', aia antrenatii

Vineri, de la 18.30...plus vreo 10 minute ca nu venise ambulanta, echipa mea, Sportul Studentesc, a disputat cea de-a treia etapa a returului campionatului national de rugby, grupa a 2-a valorica, in compania Metrorexului-aka Rapizii.
In principiu partida era ca si castigata, ultimele sezoane marcand un sir de victorii din partea noastra. In realitate...ptiu drace! era sa pierdem!!!

  Echipa Sportului, daca merita apreciere pentru ceva, atunci este pentru devotamentul fata de rugby si colegii de echipa. Pe teren suntem o haita. Ne mai certam, se mai lasa si cu injuraturi, dar toti iubim sportul asta patimas si mergem inainte orice ar fi. Vineri am intalnit o echipa in formare, asta daca se vor tine baietii de rugby...in primavara erau alti pusti, acum altii...Ar putea fi un lucru bun, daca am crede ca acei copii cresc un pic ca si joc, personalitate, cunostinte despre si in rugby si apoi pleaca la o echipa mai buna, eventual in liga superioara. Nimic mai fals!!! Majoritatea...renunta! Si mai rau este ca situatia rapizilor nu este singulara, peste tot se intampla la fel in Romania...
Vremea la ora meciului a fost relativ prietenoasa. Ora mai inaintata si trecerea evidenta spre toamna a facut ca aerul sa fie un pic mai respirabil. Afirm, si cred ca nu gresesc, ca in perioada asta principalul adversar nu este echipa oponenta ci caldura. Te ia o toropeala si o oboseala de-ti vine sa musti din balon si sa pleci la strand! Prea cald!!! Si totusi...sa jucam... Pe un teren uscat si mega prafuit, Sportul a inceput relativ bine meciul, a parut ca a intrat mai repede in partida si am marcat primele puncte. Nu peste mult timp insa, rapizii si-au luat-o in cap...pustii, toti la 60 de kg cu echipament cu tot au inceput sa alerge ca dupa...femei... Daca la capitolul alergat au parut superiori, au aratat o inferioritate neta la capitolul gramada. Nu de putine ori gramada s-a rasucit, schimbandu-se echipa care tragea introducea balonul. Arbitrajul mai...slabut a facut ca aceste schimbari sa nu fie totusi prea dese desi realitatea din teren o cerea impetuos.
Noi cu gramezile si molurile, ei cu alergatul si ne-am trezit cu un neverosimil 15-5 pentru rapid. As fi vrut sa spun "pe tabela"...da de unde dracu' tabela??? Pauza a venit la timpul potrivit, hidratarea jucatorilor facandu-se ca la tara, cand vin vacile seara de la ciurda...apa multa tata!!! cu burtile balanganindu-se de masa mare a pretiosului lichid, dislocat prin gat in cavitatea stomacala,  Sportul si-a jurat in barba, pardon barbi ca aveam mai multi, sa schimbe soarta jocului....Atac, atac, atac...putina nervozitate, schimb de replici acide si urari de sanatate pentru mame, odihniti intru Domnul si alte rude disponibile sa stea capra, si mult efort din partea ambelor echipe. Surprinzator, manjii rapidului au obosit cam in aceeasi perioada, daca nu chiar mai devreme decat greii sportului, rezultand o disparitie a eficientei in joc. Greselile de arbitraj si-au pus si ele amprenta, nesanctionarea jocului nelegal la sol a rapizilor, precum si prea-degraba-sanctionare a "stundentilor" au fractionat si coborat nivelul jocului. Sportul a reusit sa mai marce doua eseuri, netransformate din pacate si o lovitura de pedeapsa, in ultimul minut de joc, meciul terminandu-se astfel la scorul de 15-17 pentru Sportul Studentesc.
La vestiare discutii peste discutii. Cei 10 lei primiti drept "supliment de masa" de catre rugbystii Sportului au reusit sa creeze o de nedorit invidie printre rapizi... si remarci gen: "ite ma in plm, p'astia ii plateste, nu ca pe noi!!! au si prima!!!"...Flacai...n-am mai vazut o prima la sportul de cand inca era la moda Tanar si Nelinistit si nu avea decat cateva sute de episoade...Alta remarca deosebita, venita tot din partea unui carlan al rapizilor m-a facut sa rad cateva minute bune...."se vede frate ca sunteti antrenati..."... flacau....daca ai fii tu antrenat pe cat suntem noi...probabil ai muri de inima in primele 5 minute din partida... Ai lu' Sportu', aia antrenatii...

Tuesday, August 17, 2010

Blestemul iubirii

Mandrut, gura dezmierdata
Dragi ne-am fost noi laolalta,
Dragi ne-am fost si ne-am iubit
Gura ra ne-o despartit.
Ei, hai, dorule,
Nu-i bai, mandriorule,
De ne-o despartit o fata
Cununia nu si-o vada,
De ne-o despartit ma-ta,
Nici moara, nici taria,
Ei, hai, dorule,
Numa sa sa chinzuiasca
De ne-o despartit fecior,
Pt'ieie boii din ocol,
Sa-i ramaie grajdul gol
Cum am ramas io cu dor.
Ei, hai, dorule,
Cum am ramas io cu dor.


Cantecul lui Grigore Lese. Cum il interpreteaza Clopu', nu mai vorbesc, glasul lui Lese are acel ceva care te face sa il asculti fara sa clipesti. Ma intereseaza altceva...tot Lese spunea "vedeti din ce suflet de om vine cantecul"....
Ascult " Mandrut gura dezmierdata", ii citesc versurile si raman blocat. Cred ca doar cantecele de catanie din vremea imperiului mai trezesc in mine asemenea stari.
Mandrut gura dezmierdata este pentru mine un blestem. Un blestem al iubirii pierdute, ori tradate. Caut sa merg mai departe de simpla auditie si sa ma gandesc la cel care a"compus" versurile. Ce ciudat suna "compus" la un astfel de cantec. N-a fost facut pentru Mamaia-sectiunea slagare, si nici pentru atomic tivi. Mai degraba, un el sau o ea, intr-o zi, cand suferinta pierderii persoanei iubite a clocotit intr-atat de tare incat din pieptul plin de durere o iesit blestemul asta al iubirii. Blestemul cantat. Ma ce suflet, cat de adanc, cat de indurerat trebuie sa fi fost la mijloc de a putut striga asa ceva? Cat de mult a iubit? Cat de mult a suferit? A meritat oare?
Cat am suferit din iubire si tot nu am scapatat asa ceva in lume. Sper sa nu fii aruncat altcineva pentru mine. Si ma intreb oare, daca la final, merita sa blestemi din iubire. Iubirea de ce? de cine?
Nu cred ca-L blestemi pe Dumnezeu, ca si crestin, ca in toata iubirea ta pentru El, nu ti se arata direct. Dar omul il blestemi.
Blestemat sa fie ala de a blestemat pe altul si a ridicat baltagul din cuvinte ascutite sa-l omoare cu blestemul?


Asculta mai multe audio Muzica

Saturday, August 14, 2010

taraf tv peste drum

in blocu din fata iar au ramas manelistii no uno singuri acasa... drept urmare... Saaaalaaaaaam! mtii si ranitii.... nu-i de ajuns ca behaie tiganii pe weceu, pardon, cedeu....astia mici de respira greu fac un soi de caraoke manelistic...coru rumegatoarelor din berceni...salaaaaaaaam! ceva de vis...ei behaie sa vada fomeile ca au cohones tipatori, ele ca au unde sa le ascunda cohoanele la nevoie...laser frate! salaaaaaaaaam!

Published with Blogger-droid v1.4.8

Soferu Nebun si burta lu' airbag

Ramasei o saptamana fara masina. Deh...frate bun....asa ca...la Tamadao a trebui sa merg si culmea, sa si revin de acolo, cu mijloace de transport in comun. La dus a fost cum a fost. Microbuz, acelasi sofer taran cu gel in cap de zici ca l-a lins vaca...toate bune...taranii mirosind si nu a parfum...ma rog...Am ajuns  viu la destinatie? E de bine...
La intoarcere....la intoarcere...treaba era sa se schimbe...brusc...spre lumea aia fara de iluminat public...
Cum asteptam microbuzul de 7 si ma uitam in telefonul meu a plictis, numa ce ma claxoneaza un logan rosu. Vroia nenea soferu sa ia autostopisti...Merg cu el? Merg. Era 7 fara fo...20...
Dau sa urc in fata, ma roaga sa-mi tiu caii pe loc si sa-i culeg inainte ochelarii de pe jos, ca-i pacat de dioptriile lor. Ii dau, ma asez pe locul mortului(prea departe de adevar ...nu eram...)
Studiez soferul. Mare, obez, cu camasa desfacuta si o burta cad de vaca revarsandu-se este pantalonii patati de mancare. Par albit!!! pe piept si normal, pe buduroiul ala de burtoi de ziceai ca-i airbag pentru toata masina!!
Fie...nu-mi trebuie un mister sa conduca, doar un sofer bun....Nici nu plecam de pe loc, ii suna telefonul, se auzea o voce feminina care-i zicea ceva ca nu trebuia sa plece baut...(sa-mi bag picioru in vanjoiu cui stiu eu!!! zicea creanga...parca) El, scarpinandu-se pe burta, explic plictisit calcand in acelasi timp pedala de acceleratie pan spre 100...intamplator sunt profesionist....nu-mi pasa ce zice mama!!! (al dreaq! si beat, si nici nu-i pasa de masa!!!). Merge fo 500 de metri accelerand intruna si vede statia de autobuz a Tamagaoului. Frana brusca, poate se mai urca cineva...in statie, doua muieri...ce credeti? S-au urcat? welll....mai degraba s-au dat mai in spate, chiar daca asta incerca sa le zambeasca tamp, pardon, frumos...Nu vreti? Pierderea voastra! Zise el...in timp ce eu ma gandeam ca as putea sa-i dau 1 leu pentru cat m-a dus si sa astept si eu microbuzul de 7... Pana sa-mi duc gandul la bun sfarsit, demaram... Pe podul de la iesirea din localitate, asta in loc sa tina drumul drept, era mai interesat de radio...rateaza de putin parapetul! ba' sa-mi bag!!! Parapetul de pe partea mea!!! Fie, ori ce om mai greseste.... Noah....zice ca e pro...totusi...geamurile deschise,...100...130.....150 intre tamadao si fundulea...trece o masina de politie...ii saluta...ma intreaba unde merg in bucuresti... berceni. bine, o luam pe autostrada...
si....abia in fata sectiei de politie din fundulea, cand faci la stanga spre autostrada....omul saluta iar politia, apoi franzeaza, cat sa ia stanga cu scart....problema lui nu era ca unde e limita de 40 el avea fo 70...ci sa am eo centura pusa, sa nu zica politia ceva.... Podul? O aventura...parapet dreapta mult...ori mers pe mijlocul sooselei si evitat in ultima secunda pe cei din fata...deja simteam ca mi-e rece tare pe spinare...160 viteza de croaziera...geamurile deschise, otita in formare...la fel...ori marginea drumului, ori mijlocul drumului...pe mijlocul benzii??? nici de-al dreaq!!! radioul, dat pe muzica populara nu se auzea decat ca un chitait prelung al unui soarece uriesesc uitanduse la soricioaice fara gogosari pe ele, doar cu pasarea paradisului la vedere... misto! ce mai! flashuri,peste flashuri si mii de injuraturi! r'ar ai dreaq de soferi!! toti sunt prosti, numa tampitu meu e destept!!! Ce mama masii de balena esuata! Conduce la ratb mastodonti d'aia cu rotile cat loganu....:" da merg asa finut cu ele....nimic rau nu mi s-a intamplat niciodata! da mi-am dat si interesu! doi ani am condus la inceput descult, sa simt pedala!"...bravo ma! da-te dreaq! da...ceva pentru directie? n-ai putut sa faci???
Cand sa iasa de pe autostrada, pe centura, gata sa intre pe directia opusa! al dreaq logan! nu ia curbele cu a 5-ea!!! mama lui!!!  pana la urma m-a lasat la IRA. M-a lasat soferu' teribil, dar mi-am regasit sufletu, preferase saracu sa mearga pe jos in spatele meu, a alergat pe langa masina...in caz de ceva, sa ma traga in afara...i-am dat 10 lei morsei cu par pe burta...mi-a zis si ceva de Doamne ajuta... Doamne ajuta sa nu mai am parte de d'astai ca tine ba!!!

Wednesday, August 11, 2010

Marea si pruncii

E dimineata, devreme. Ora 6. Soarele a plecat deja la vanatoare de stele. Luna abia mai are putere sa fuga. Astept ora de plecat de acasa. Ma uit la stiri. Cu ochii infipti in promtere, oamenii vorbesc despre canicula. Pana si apa marii a ajuns ieri la 30 de grade ale clanului Celsius. Probleme mari la mare cu micii turisti. Vreo 85 in ultimele zile au ajuns la camerele de garda din Constanta. Pe plaja puhoi de copii. Reporterii merg la o mamica sau bunica, naiba s-o ia. Fa! e ora doua, lasi copilul de vreo nici 2-3 ani pe plaja, in soare. Nu-i dauneaza? Raspuns: Nu,nu! Ii face bine, e arul asta de mare... face bine la copii, DINTOTDEAUNA MAREA A FOST PRIETENA COPIILOR!! pe cuvantul tau fa? nu-i inneaca daca-i prinde si nici soarele nu-i bate in cap a insolatie,a? esti proasta.stai jos!2!

Published with Blogger-droid v1.4.8

Ce ma enerveaza clientii Cora

N-am avut ce face si-am venit la cora. am doua produse in cos.stau la coada la casa de cosuri de mana.merge mai greu ca la carucioare. au cate 2 cosuri si-au inghesuit in ele mai rau decat duce un carucior. ma mir ca nu au si frigidere.de atatea produse nu au mai avut loc si pentru bunul simt. la casa de gravide, gravide nu's. doar burtosi.app...de cand dracu sunt tantari pe aci'?

Published with Blogger-droid v1.4.8

Thursday, August 5, 2010

ganduri in ploaie

m-a prins ploaia intr-o masina.ceva din mine imi spune sa ies in ploaie, sa ma ude,sa-mi mai spele din pacate. altceva din mine ma opreste. Ai sufletul gaurit, ia apa! Daca se inunda si-ti mor gandurile inecate?

Published with Blogger-droid v1.4.8