Wednesday, February 17, 2010

Amintirile mamei

De mama mea, Maria, nu stiu daca v-am vorbit vreodata. Nu vad de ce as face-o. Si totusi, astazi o sa va povestesc ceva. Nascuta in 51', mama a crescut intr-un sat ialomitean. Bunicul, tatal ei, Dumitru. Bunica, mama ei, Floarea. El tamplar. Ea lucra la CAP. Trei copii. Maria, Gica, Niculae.
Dimineata, din vorba in vorba si-a adus aminte de copilarie. Una relativ fericita. Si mai dragut, si-a adus aminte de prima oara cand a vazut un televizor si mai ales, o emisiune la acea cutie cu sticla. Era prin clasa a VII-a. O codana crescuta cu frica de Dumnezeu si mai ales cu frica de palma grea, de tamplar, a tatalui. In satul natal, mai rasarit financiar era doar secretarul primariei. El a fost primul tovaras care si-a permis sa-si achizitioneze un televizor. Televiziunea romaneasca incepuse nu de mult sa se puna si ea pe picioare.
Omul avea televizor. Restul nu....
Intr-adevar, nu aveau ei aparate, dar aveau bunavointa secretarului. "Vara, pe seara, mergeam la secretar in curte. Ne strangeam toti copiii acolo. Avea curtea mare si ne asezam toti pe iarba. Stateam si ne uitam la televizorul scos in curte. Era frumos...".
Pentru copiii de atunci era o minune. Civilizatie. Invataminte.
Acum? Ce mai e?

Am gasit pe net un mic videoclip care, nu stiu de ce, mi se pare ca se potriveste cumva cu amintirile Mariei mele...


Vezi mai multe video din Muzica

Sau...si mai bine...

No comments:

Post a Comment