Ce ti-e si cu gazetaria...

Aud soapte vorbind despre gazetarie. aud apusuri de vieti vorbind despre importanta gazetariei. Vad sori cu tzatze si buci cum prin prisma bucilor se dau gazetari. Vad cum lipsa de minte devine virtute si cum munca mintii e luata in deradere. Daca le ai cu pupatul in dos...poti fi orice...de la gazetar, la zeu, la orice...da tre' sa pupi in cur. Vad oameni care ar putea schimba multe lasandu-se dusi cu presul de parfumurile rotunjimilor feminine si de limbile dulci infipte temeinic in urechile lor cum ridica'n slavi toate nulitatile. Ori scriu mult si prost, ori scriu prea rar ca sa se poatan umi gazetari...dar sunt buni la stat capra. si ne mai miram de ce si din ce cauza...ghiciti voi! aud romania aruncata in eter ca pe o gluma proasta si vad cum a fi un bun roman se reduce la gargara....vad cum pana si ingerii merg ferindu-se de prostia omeneasca...si vad impostura ajunsa la rang de virtute...sunt multe de vazut...dar mi-e teama de orbire...sunt foarte multe cele care ar trebui spuse...dar as ramane fara glas... Sper insa la mai bine...si poate asa va fi...