Showing posts with label EU. Show all posts
Showing posts with label EU. Show all posts

Friday, November 12, 2010

E loc de mai bine

Cred ca e loc de mai bine si-n sufletul meu mai incap multe. Incap rapitoare, incap vise si iluzii, incap oameni, incap locuri. E loc de mai bine in sufletul meu si printre randuri sterse de vreme, printre amintiri ce nu apar decat la timpul lor nepotrivit e loc de mai bine. E loc de iubire, e loc de placere, e loc de soare si de nori, de luni si de stele, de oameni si locuri. Nu-i loc pentru ura, nu-i loc pentru unul si altul ori alta si alta. E loc de de toate cat timp vin zambind, nu cu ura, nu cu ganduri, nu puse pe rautati.

Wednesday, November 10, 2010

Eu.26.

Mai e un pic. ziua mea a trecut. m-au felicitat multi si multe. de la ingeri...la...oameni. mama m-a pupat prin telefon.ce daca?pupatura ei e ca si visul frumos.nu-l atingi.dar ramane in sufletul ei. am sunat-o eu de dimineata. trebuia sa-i multumesc. ei si tatalui meu. m-au facut, m-au crescut. m-au educat, mi-au fost aproape.ei si surorile.intotdeauna. bai flacai...va cam iubesc pentru asta. am primit urari. le-am simtit pe cele venite din suflet, dar si pe cele de complezenta.nu-i nimic. exist oricum. de 26 de ani calc pamantul in picioare si-i spun ca-l iubesc. sunt ani in care am copilarit. am crescut. am invatat. am ras, plans, m-am bucurat sau am suferit. sunt ani in care am invatat sa fac dragoste. ani in care am muncit.ani in care am suferit si am facut oameni sa sufere. am iubit si am fost iubit. 'oi mai iubi. poate voi mai fii iubit. cu siguranta. am inviat fara sa mor. am murit inca traind. am facut de toate, mai putin sa-mi uit familia, neamul, tara. am fost egoist si totusi am si m-am daruit. anul asta, de la 25 la 26, am pierdut doua joburi.mi-a parut rau.acum imi pare bine. am devenit voluntar de profesie in arges. am cunoscut oameni, nevoi, caractere si vise. visez cu ochii deschisi si visul prinde viata. am ingerul meu alb cu pene negre si o primavara care apare si dispare. am detoate, mai putin regrete. am trecut prin 26 de ani. nu regret nimic.nimic. trebuie sa cer iertare? Doar lui Dumnezeu. Sunt 26 de ani. Ai mei sunt toti. Multumesc. Noapte buna.
Published with Blogger-droid v1.6.3

Monday, October 25, 2010

Ma intorc...

...la tine blog. Revin cu ganduri bune. Ce daca viata e cum e? Ce daca pana si pe blog sunt urmarit mai ceva ca in dosarele securitatii? Ce daca nu mai e, si nu mai e de mult? Stres...de ce nu? Ei bine, ce a fost nu va mai fi. Ce este poate fi frumos. Ce va fi...va fi daca vrea si ce vrea Dumnezeu. Tu blog...se poate sa mai fii, se poate sa nu...Daca pana si tu ma torni...

Si mi se spune ca prea scriu de primaveri crete, de ingeri si de sticle de vin si uit de oameni...Oare? Si mai blog, stii, n-am nici un motiv si totusi sunt bucuros. Sunt obosit si totusi as pleca descult spre stele. Mi s-au rupt blugii in 'ur si totusi as merge la un dineu cu ei, numa' de-al naibii...Stii de ce? Pentru ca pot, pentru ca exist. PEntru ca Barbosu' inca ma tine si-mi arata ca tine la mine, poate mai mult decat tin eu la el. Si ma uit in jur. Si e mama, tata, surorile si "neni mic" sau "minimau" ori poate "andu", ori pur si simplu cel mai adorabil nepot...Ma' ce Pastele masii sa ceri de la viata mai mult? Am inca fo doua luni casuta mea din Curtea de Arges, m-as bucura sa ramana acolo si dupa...cu vinuri si ingeri si vieti si copii si colegi si directori si bune si rele si...si Dumnezeu. Bai blog...da-o dreaq. Zi-le ma tu la oameni, ca eu m-am saturat sa le-o zic. O viata, o singura gaura pe post de fund si multe sau putine zile...Nu mai bine traim? Hai sa traiesti!!! Ma duc la minimau...

Saturday, September 25, 2010

Praid, intre raiul sarmalelor si iadul romanilor

Vad stire la pro tv. La Praid este raiul sarmalelor...un festival concurs...au gasit inclusiv vreo doi expozanti care sa vorbeasca romaneste...cred ca s-au chinuit nitel...acum vreo trei ani, am mers la Praid sa caut tigani de matase, tigani albi, blonzi, curati. In oras vedeai orice, scris in aceea limba pe care nu o suport deloc, maghiara. romaneste....hapciu. am nimerit in carierul neamului de matase. o piranda rumena in obraji, nu mai mare de treizeci de ani, ne-a raspuns la salut. s-a uitat curioasa la noi si ne-a pus o intrebare pe care nu o pot uita: Voi sunteti romani? DA!Vaaaaai, romani, romani? DA? Vaaaaai! de cand nu am mai vazut romani pe aici.... ????au mai fost vreo doi da au plecat ca nu mai aveau ce face aici... numa tigani si unguri mai sunt aici...romani nu...
Tiganca era banateanca, adusa de sot la Praid. L-a luat pt ca si el era de familie buna ca si ea...si Ea ajunsese sa se bucure ca mai vede romani...inca de la Bucuresti...de lucruri d'astea nu se spune de la tv, doar ca-i raiul sarmalelor...dar ca nu mai gasesti romani in inima Romaniei? cine spune? de acel blestemat :"nem tu dom" sau cum s-o scrie... intalnit tot mai des in iubitul Ardeal...pusta mamii lor si cu blestemata lor de stepa!!!
Published with Blogger-droid v1.5.9

Friday, September 24, 2010

Mi-e dor de spuma laptelui...mi-e dor...

M-am trezit greu, m-am trezit visand cu ochii deschisi mai bine decat in marele canion al somnului. M-am trezit si brusc am simtit nevoia sa ies pe balcon, sa iau aer. Sa vad lumea. Lumea pe care azi o vad intre clipiri de pleoape si poate maine...nu...M-am trezit dandu-mi seama de cate lucruri imi e dor. V-ati trezit vreodata gandindu-va ca va este dor si de spuma laptelui? Ori poate de pielita aceea pe care o capata laptele fierbinte daca nu-i zgandarit si-i lasat in plata lui? Ei bine...pana si de pielita aia imi era dor. Aproape o luna de stat in Curtea de Arges. Aproape o luna de cand Dumnezeu m-a adus aici, sa incerc drumuri noi, lucruri noi...Si mi-am dat seama cat imi e de dor...De mama si de tata, dor de surori, dor de mine cel fericit. Dor de nepotul care acum creste si trebuie sa-i taiem motul...Si totusi, la Curtea de Arges e bine. Nu-i de colea sa gasesti pene de inger, pene de inger negru, oameni buni, copii pe care nu te lasa inima sa nu vrei sa-i ajuti, locuri, case, vise...
Mi-era dor de spuma laptelui...Am primit ieri o sticla de 2 litri cu lapte de tara, de la tata vacii ma...M-am saturat in nici o luna de lapte care nici cand da in foc nu face spuma, de lapte cu gust de apa, de lapte cu termen de valabilitate pana la jumatatea lui 2011. Si cred ca la fel cum e laptele asta, asa sunt din pacate si multi oameni pe care i-am intalnit in viata, chiar si aici. La prima vedere albi, curati, cu termen de omenie aparent valabil...aparent, si-au falsificat singuri data expirarii pe ambalaj...Mi-e greu sa fac bine si sa primesc rau, si nu pot raspunde la fel...intorc obrazul. Barbosule, tu Ala de Sus, macar TU ii vezi Ma? Ai tu grija de ei, daca ma ocup eu zici ca's naspa...Nema Raiul...Si parca as vrea sa avem timp o vesnicie sa te tin de vorba... Sa-ti spun si tie ce dor mi-era de spuma laptelui...Mi-ai dat Tu Doamne aproape 26 de ani, multe zile cu pacate... Mai da-mi Doamne, dar nu-mi da fara mama, fara tata, fara surori...fara nepot si nu-mi da Ma fara spuma laptelui...Si vezi ca poate-mi pui si-o toarta la cana...sa nu beau stramb din laptele vietii...Mi-e dor Ma de spuma laptelui vietii...

Wednesday, September 22, 2010

Si Ciuica nu mai suna

Aci la Curtea de Arges, unde cu onor trebuie sa respir vreo patru luni, nu m-ar deranja sa fie chiar mai multe mai ales ca... dar... e alta poveste, locuiesc, cum v-am mai spus, intr-o garsoniera. Dupa ce ca propretaru ma jupoaie de bani, n-am nici macar masina de spalat... Da trebuie sa fiu atent ca-i place curatenia si cine stie cand apare... Sincer...mi se...dar nu-i frumos ce vreau sa zic...Cert este ca am ajuns la concluzia ca nu mi-ar strica o vizita azi in Plus, mai ales ca s-a indurat un om de toata stima si m-a ajutat cu locatia, de mi-am spalat si eu neste lucruri personale...Camasi, tricouri, blugi, sosete, underwear...d'astea...fo doua sacosi...una de plus si una verde...Va zic culorile ca nu le stiu capacitatea de portbagaj... Cert este ca, cu cele doua sacosi spalate si imparfumate cu lenoru la 2 litri cumparat cu mare dificultate dimineata caci...cine dreaq avea in cap inainte de mutatu' singur asa ceva in cap...si nici vanzatoarele nu mi-au usurat munca ca noah...sa-mi bag nasu in fo 5-6 modele...ce-i mare graba...si mai dadui si 15.50 lei cand in plus e 12.50...mama lor de hoti!!!Deci, cu boarfele spalate si bagate in portbagaj,,,jap la plus! iau de acolo mr proper cu levantica, sa-mi puta bine gresia si faianta...nu stiu dc merge si pe parchet d'ala din hartie...sua ma rog, d'asta nou, subtire...Iar spalator de podele, un sapun, fo doo pungi de musli cu ciocolata...hrana mea de dimineata, niste un soi de laptic la punga ca-i mai ieftin si salariul s-a cam dus...o punga sa car astea si...tamtaaaam 10 umerase! Alnaibili! puteam sa iau si carlige, da am uitat...batranetea... platesc o poala de bani pe astea si o apa plata la 5 litri(uitata si acum in portbagaj impreuna cu lenoru meu la sticla verde). Ajung acasa si nici nu ma dezbrac si ma apuc emotionat sa innod inca o sarma pe suportul din balcon...ca am doar o sarma si e mica pentru nevoile unui asa om...mare... Ma apuc sa pun pe umerase, intind cele doua perechi de blugi si trei prosoape, si cand sa prind pe noua sarma hainele de umeras, fo 12...se rupe suportu!!! MAAAAAAAAAAAAAAAAA!!! Lasai doar prosoapele si blugii si restul....improvizatie...o sarma mai jos in balcon de sosete si chiloti si un profil d'ala in U de aluminiu legat cu sfoara data de acelasi om cu suflet bun pentru umerase...Zic repede, sun proprietarul ca sigur vine repede la cati bani ii dau...surpriza... Gogu Ciuica nu raspunde la tilifon...Acu...cum nu raspunde el, sa nu-i mai dau nici eu banii de chirie??? Sau sa-l pun sa ma despagubeasca ca-mi racesc camasile cum ating cu manecile de podeaua balconului??? Vreau sarme de rufeeeee!!!! Acum!!!

Thursday, September 16, 2010

Tampitu mileniului

Trebuie sa recunosc deschis, in mod public, sunt CEL MAI MARE TAMPIT!!!! Nu exista altul mai prolific in prostie decat mine... multumesc bunului suflet care m-a ajutat sa-mi dau seama....