Showing posts with label Trairi. Show all posts
Showing posts with label Trairi. Show all posts

Wednesday, March 14, 2012

Dorul de copilarie

Dati cu parul...mi se rupe...am gasit pe net o melodie care mi-a trezit amintiri dulci...dar si dureroase...dulci pentru ce a fost, dureroase pentru ce este acum....
http://youtu.be/GVVWiG5tV3s

mi-e dor de copilarie, dar mai dor mi-e de mama tanara, de mama sanatoasa...de tata tanar...de tata in putere...nu-mi pare rau ca am crescut, nu-mi pare rau pentru aproape nimic...imi pare rau pentru ei...dau ani de la mine pentru anii lor...se poate?

Friday, September 23, 2011

In zare

In zari ma uit si ochii mi se umplu de mizerii si*n gura simt cum praful ma inunda. E praf sau oameni? e vant sau sunt idei de oameni prosti? Naluci fara minte si ganduri desarte, paduri de secaturi si minti bolnave de grimase. E mult prea pervers jocul. E mult prea multa ulapentru nimic. As vrea altceva. Se poate va rog?

Sunday, January 2, 2011

Un an nou, si doruri...de scris...

La multi ani!

M-am intors acasa...Mai bine zis, m-am intors in Bucuresti. As vrea sa plec iar. As vrea sa plec in Arges iar, acolo unde mi-am lasat o parte din suflet...Acolo unde am baut vin alb din sticla neagra, unde ingeri albi cu pene negre imi vegheau zilele, unde am cunoscut oameni buni, am cunoscut femei, barbati, pe Ea. Unde am facut oameni sa se bucure, oameni sa viseze, oameni sa imi rosteasca numele bucurosi. Ca la sfarsit m-ar fi strans de gat...e alta treaba...Mi-a cam reusit voluntariatul asta de profesie. Am credinta ca am schimbat ceva, ca am facut ceva bun. Pentru copii, Fundatie, oameni. Am luat din bunatatea lor si m-am hranit cu visele lor de mai bine si am baut din lacrimile-mi proprii cand simteam ca nici acolo nu e locul meu. Si nu simteam ca-L am decat pe Dumnzeu langa mine. As putea spuen ca aveam totul. Se poate. Dar as putea spune ca-mi lipseau oamenii cand eram intre oameni... As putea spune ca mi-am dorit sa realizez mai multe...poate din vina mea, poate din vina altora...a iesit cat a iesit. N-am vrut sa ranesc pe nimeni...si am facut-o. Imi pare rau. N-am vrut sa fac pe nimeni sa ma placa...am facut-o...imi pare rau... N-am vrut decat sa respir aerul de Curtea de Arges. Am vrut sa-mi traiesc povestea, visul...Am vrut sa scriu file din povestea vietii mele. Le-am scris, dar am scris si in cartile altora...si nu stiu daca e bine... M-as intoarce sa scriu iar...Dar as scrie acum si in alt fel...Mi-e dor de Jurnalul. Mi-e dor de delegatii, de zilele in care plecam fara o idee si ma intorceam plin de viata...LA dracu...mi-e dor de Jurnalul...nu credeam...dar...