Rugby leapsa

Duminica echipa mea, Sportul, a intalnit echipa din Mangalia. Acasa. la noi. La ei, ne cam batusera...aveam de luat o revansa...Si trebuia sa aratam si a echipa...Partida a inceput bine pentru noi. apoi pentru ei...apoi pentru noi...si cam asa a continuat...La inceput am avut un pilier cam de categoria mea in fata. ne legam in gramezi cam la acelasi nivel. in repriza a doua insa, mi-au bagat o tiribomba mica de un metru si o halba jumate de bere inaltime...in mod normal m-as fi bucurat...dar cum nu se impinge decat un metru si jumatate...eram mare cam degeaba. pustiul era ok. legam frumos, eleganta...nici la basca nu ma durea...ma durea in schimb spatele...spre noada c... drept urmare....nu puteam sa ma aplec prea mult...e drept...nici burtoiu nu ma lasa...dar acum e vorba de spate...pustiul fiind scurt in picioare, se lega jos in gramezi...eu nu prea.. o gramada, doua...incepe antrenoru sa strige de pe margine...''baga-te sub el!anghelutaaaaaa!leaga-l jos! ascultator din fire...incerc...oha! m-a luat spatele si mai rau...deci Nu! alta gramada, aceleasi tipete...ma ce sa fac? la urmatoarea gramada ii zic la pusti...stai ma dreaq si tu mai sus, ca ma dor salele si nu pot sa ma aplec! asta.micu negricios se pune pe ras! ba sa vdzi ca se leaga si mai jos acum...zic eu..surpriza! dupa ce a ras de mine ca de mosii care alearga dupa loc in autobuz, pustiul s-a ridicat! la un nivel su,er ok! e bine asa? super! sa-ti deie Barbosu sanatate!cum ai tu grija de batrani!

Published with Blogger-droid v1.6.9

Ai lu' Sportu', aia cu surprize...

Astazi s-a disputat ultimul meci din campionat, liga a 2-a. Mai vine doar un meci de cupa, undeva in octombrie... Dupa bataia usturatoare de sambata trecuta, nu credeam ca ne asteapta o soarta prea buna nici sambata aceasta cu Grivita. Echipa bune, cu pretentii, jucatori tineri, nu ca noi, doi aflati la meciul de retragere, inca catvia pe picior de plecare si tot asa...Ce ne asteptam noi sa fie dificil, dc nu chiar sa luam bataie, dar ce se asteptau grivitenii..." Cate le dam ma?" -intrebarea lor favorita inainte de meci. Sportul a demonstrat inca o data, daca mai era nevoie ca poate fi echipa contrastelor. De la jocul tulburator de...nasol de sambata trecuta, la un joc incredibil, frumos si ...castigator pana la urma... Boabele pe care doreau sa ni le vare in sac grivitenii au intarziat sa apara, ba chiar s-au vazut ei nevoiti sa deschida punga in care se primesc cadouri, pardon, eseuri...Si le-am tot dat...pana s-au laut la bataie intre ei, pe teren, iar apoi in vestiare...injuraturi ca la minoritari, iar noi...noi la un binemeritat gratar...asa...ca de sfarsit de sezon... Ai lu' Sportu', aia antrenatii au dovedit ca pot fi si aia cu surpriza... Pacat ca sambata trecuta nu am jucat cum am facut-o astazi...olimpiei i-ar fi cazut cerul in cap..asa...ne-a cazut noua...
Nu-i nimic, azi ne-am revenit, am terminat pe locul 2 in liga a 2-a, seria de bucuresti...sau cum i-o zice...pacat, pacat ca nu sunt mai mult ibaieti si mai multi sponsori...poate, poate mergeam mai sus...asa...rugby-ul ramane doar o placere... Una dintre cele mai frumoase...si mai fidele...nu tradezi, nu te tradeaza...

Ai lu' Sportu', aia antrenatii

Vineri, de la 18.30...plus vreo 10 minute ca nu venise ambulanta, echipa mea, Sportul Studentesc, a disputat cea de-a treia etapa a returului campionatului national de rugby, grupa a 2-a valorica, in compania Metrorexului-aka Rapizii.
In principiu partida era ca si castigata, ultimele sezoane marcand un sir de victorii din partea noastra. In realitate...ptiu drace! era sa pierdem!!!

  Echipa Sportului, daca merita apreciere pentru ceva, atunci este pentru devotamentul fata de rugby si colegii de echipa. Pe teren suntem o haita. Ne mai certam, se mai lasa si cu injuraturi, dar toti iubim sportul asta patimas si mergem inainte orice ar fi. Vineri am intalnit o echipa in formare, asta daca se vor tine baietii de rugby...in primavara erau alti pusti, acum altii...Ar putea fi un lucru bun, daca am crede ca acei copii cresc un pic ca si joc, personalitate, cunostinte despre si in rugby si apoi pleaca la o echipa mai buna, eventual in liga superioara. Nimic mai fals!!! Majoritatea...renunta! Si mai rau este ca situatia rapizilor nu este singulara, peste tot se intampla la fel in Romania...
Vremea la ora meciului a fost relativ prietenoasa. Ora mai inaintata si trecerea evidenta spre toamna a facut ca aerul sa fie un pic mai respirabil. Afirm, si cred ca nu gresesc, ca in perioada asta principalul adversar nu este echipa oponenta ci caldura. Te ia o toropeala si o oboseala de-ti vine sa musti din balon si sa pleci la strand! Prea cald!!! Si totusi...sa jucam... Pe un teren uscat si mega prafuit, Sportul a inceput relativ bine meciul, a parut ca a intrat mai repede in partida si am marcat primele puncte. Nu peste mult timp insa, rapizii si-au luat-o in cap...pustii, toti la 60 de kg cu echipament cu tot au inceput sa alerge ca dupa...femei... Daca la capitolul alergat au parut superiori, au aratat o inferioritate neta la capitolul gramada. Nu de putine ori gramada s-a rasucit, schimbandu-se echipa care tragea introducea balonul. Arbitrajul mai...slabut a facut ca aceste schimbari sa nu fie totusi prea dese desi realitatea din teren o cerea impetuos.
Noi cu gramezile si molurile, ei cu alergatul si ne-am trezit cu un neverosimil 15-5 pentru rapid. As fi vrut sa spun "pe tabela"...da de unde dracu' tabela??? Pauza a venit la timpul potrivit, hidratarea jucatorilor facandu-se ca la tara, cand vin vacile seara de la ciurda...apa multa tata!!! cu burtile balanganindu-se de masa mare a pretiosului lichid, dislocat prin gat in cavitatea stomacala,  Sportul si-a jurat in barba, pardon barbi ca aveam mai multi, sa schimbe soarta jocului....Atac, atac, atac...putina nervozitate, schimb de replici acide si urari de sanatate pentru mame, odihniti intru Domnul si alte rude disponibile sa stea capra, si mult efort din partea ambelor echipe. Surprinzator, manjii rapidului au obosit cam in aceeasi perioada, daca nu chiar mai devreme decat greii sportului, rezultand o disparitie a eficientei in joc. Greselile de arbitraj si-au pus si ele amprenta, nesanctionarea jocului nelegal la sol a rapizilor, precum si prea-degraba-sanctionare a "stundentilor" au fractionat si coborat nivelul jocului. Sportul a reusit sa mai marce doua eseuri, netransformate din pacate si o lovitura de pedeapsa, in ultimul minut de joc, meciul terminandu-se astfel la scorul de 15-17 pentru Sportul Studentesc.
La vestiare discutii peste discutii. Cei 10 lei primiti drept "supliment de masa" de catre rugbystii Sportului au reusit sa creeze o de nedorit invidie printre rapizi... si remarci gen: "ite ma in plm, p'astia ii plateste, nu ca pe noi!!! au si prima!!!"...Flacai...n-am mai vazut o prima la sportul de cand inca era la moda Tanar si Nelinistit si nu avea decat cateva sute de episoade...Alta remarca deosebita, venita tot din partea unui carlan al rapizilor m-a facut sa rad cateva minute bune...."se vede frate ca sunteti antrenati..."... flacau....daca ai fii tu antrenat pe cat suntem noi...probabil ai muri de inima in primele 5 minute din partida... Ai lu' Sportu', aia antrenatii...

Ursul Carpatin...mascota, castig

Federatia Romana de Rugby, www.frr.ro, a lansat in urma cu ceva vreme un concurs interesant. Suporterii sa propuna Mascota Echipei Nationale. n-am avut ce face si...m-am inscris si eu... Culmea, am mai si castigat! Sa vedeti cu ce:
"As propune ca mascota Ursul Carpatin. De ce?
Este cel mai impunator animal care traieste in tara noastra. Reprezinta atat din punct de vedere al culturii populare, dar si a realitatii…sa-i zicem academice, un animal puternic, inteligent, rezistent, relativ agil. cu alte cuvinte…cam cum suntem noi in materie de rugby.
Nici prea mari, nici prea mici, nici prea agili dar nici neindemanatici. Puternici, rezistenti, cu o vointa, zic eu, destul de mare. Nu mai spun ca in meniul ursului, pe langa adversarii Romaniei se numara inclusiv ghindele stejarului.
Romania, ca si echipa se aseamana ursului si din alte motive. De cele mai multe ori mergem asemenea lui, nu iesim foarte mult in evidenta, avem traseul nostru. Cand ne dorim insa ceva cu adevarat sau simtim o provocare adevarata, “ne ridicam in doua picioare”, devenind impunatori, capabili sa tinem capul sus in fata “fortelor naturii(gen echipe d’astea de prin six nations)” sau sa batem alte echipe, poate nu pe baza valorii ci pe a ambitiei. Inteligenta in joc este si ea prezenta, pana la un punct din pacate, cam cum e si cu inteligenta ursului.
Si pana la urma, revenind la primele randuri, reprezinta ceea ce ne dorim toti, de la suporteri la jucatori sau antrenori, pentru rugby-ul romanesc. Sa devina mai puternic, mai bun. NE dorim sa vedem un rugby curat, cu alte cuvinte…sa iesim din hibernare! Candva eram puternici, precum ursii, acum altii dau iama in noi ca’n
plasa cu iepuri… Propun sa ne revenim, sa iesim din hibernare. Ursus Carpatinus Rugbystus…".

Si cum am zis, am castigat!
Azi am fost sa-mi ridic premiul, tricou, pantaloni scurti, trening si jambieri, toate d'ale Echipei Nationale.
Ce de controverse a nascut ideea mea...nu mai zic...spun doar ca pentru multi diferenta dintre emblema si mascota...nu exista...
Daniel Mitrea ma intreba daca nu vreau sa si imbrac costumul mascotei....tovarasi...sa nu exageram...par urs si in stare naturala, n-am nevoie de costum :))

D'ale Rugby-ului...

Cand am ajuns la juniori 1-republicani s-au infiintat un soi de centre de excelenta in rugby-ul dambovitean. Unul era construit in jurul Rapidului-Metrorex.  Nenea Manolache, sau LACHE cum il mai stie lumea. Erua 3 echipe unite sub un singur club. Triumf, Zimbrii, Metrorex, plus cativa de pe la Brasov si Pitesti. Nenea Lache, un bun manager, antrenor...permiteti sa ma abtin...Era el, Balasa, Nita. Incepem noi campionatul....echipa mare, concurenta pe post, da nu se lega echipa... Ne dusese in cantonament de vara si la Navodari(patria cartofilor), la Poiana Brasov...nimic! Nu se legau relatiile de joc, nu se facea nimic...Asta turba....
In cantonamentul de iarna am mers la Tusnad. Ca sa dibuiasca el trebsoara care nu mergea dupa placul mustatii sale...ne-a adus un psiholog...de fapt...o pisicoloaga... O minoritara frumusica. Nu mai zic ce pariuri se puneau cine si dc a...avut o sedinta mai speciala cu ea... Bun. Trebuia ca intre antrenamente, tanti pisi sa ne ia in sedinte de cate 5-6 oameni si sa ne intrebe de probleme, de necazuri...de ce nu se leaga echipa, dupa pohta lu tata Lache... In variabil...raspunsul era... Lache! El e de vina! El e problema!!! De unde stiu asta? Ca raspunsul asta il stiam si dinainte...
Ma gandesc cum o fi facut saraca pisicoloaga sa-i zica lu nenea in fata, vezi ca tu esti Buba!!!

Si cum sa nu fie el cand....
1. Unesti 3 echipe, trebuie sa te astepti la neintelegeri cand pui in camere jucatori care inainte se cafteau de numa-numa prin campionat...Ideea lui geniala era sa puna gramadarii la un loc, mai ales pilierii...ori nenea Lache...sa ma ierti...astia se bat ca dracii!!! Nu poti pune 5-6 jucatori dominanti sub acelasi acoperis...nu iese...intelegi?
2. Nega prieteniile deja existente, incercand el cumva sa ne legam prietenii...tot dupa post!
Nenea... daca eu beau de cand ma stiu cu amicu' meu demi'u...tu vrei sa beau cu taloneuru'?
3. Strictete.
Bre! La 17-18 ani urla si hormoni si idei si ce mai vrei mata in corpul tinerilor...nu-i obliga sa fie cuminti ca niste fete mari...nu ai cum!
4. Mistocareala... De-ar stii el cat i-am luat noi mustata la raschetat....cred ca dusmania pe el si mai ales pe fiusu' Rares ne unea cel mai mult...ca echipa...
5. Rares Lache...fiu' la mustacios...fricos nevoie mare, dadea din gura si mai si turna...cum sa nu vrei sa-l caftesti?
De prisos sa spun cat ii lua Lache apararea...

Cam atat...mai caut prin amintiri si va mai zic...

Fetele cuceresc rugby-ul romanesc

Ce scriu in text n-are treaba cu titlul, sau nu la cum v-ati fi asteptat. Ideea e alta...
Vineri dimineata eram la sala de forta de la Federatie. Incercam sa ma reapuc de "tras de fiare" dupa destul de mult timp(mai bine de un an). Eram cu Butoiu-coleg de la Sportul STD. Cum ne chinuiam noi pe acolo sa lucram un biceps, un impins-culcat un...nu stiu ce...apar in sala 4 pusti. Relativ bine lucrati, probabil un pic dopaminizati...ma rog...sa zicem ca aratau a tineri rugbysti. Mi-a atras atentia, si nu doar mie, unul dintre ei. Sa-i zicem....Zoso(pt cine mai tine minte personajul de la prima(parca)editie de Big Brother romanesc). Ei. Tipul...epilat complet. ingrijit nevoie mare si...foarte...atent cu freza lui. Parul un picut mai mare, nu chiar cat si l-ar fi dorit probabil. Zoso asta...mai facea un exercitiu, se apcua sa-si dea zulufii cat mai pe fata...mai facea un exercitiu...iar treaba cu zulufii...mai...ati inteles ideea. Atat de efeminat mi s-a parut tinerelu'...incat ma intreb ce dreaq cauta in rugby. Oare se bucura mai tare cand vede colegii dezbracati la dus sau femei in aceasi ipostaza..."uda"? Nu dau cu parul, insa si rugby-ul asta...prefer sa-l stiu pentru barbati!

Rugby. Irish Spirit vs. French Style

Ieri, cu cateva ore inainte de meciul de rugby disputat de nationala Romaniei in compania echipei statului
Fiji, pe terenul 3 de la complexul national de rugby de la Arcul de Triumf s-a disputat cu un meci foarte interesant... Multinationala Irish Spirits versus French Barbarians. Cine's astia???
Ei bine, expatii innebuniti dupa rugby si prietenii lor din Romania. Am avut onoarea sa ma numar printre acestia. Am crezut ca voi pierde juma/sambata. Dar, de fapt, am castigat suflet, am castigat impresii, conditie fizica si, cred eu, niste prieteni.
Partida a avut reguli mai usoare, cu gramezi simulate, jocul de picior permis doar in propriul teren de 22. In rest, fair-play cat s-a putut si multa bucurie. Se juca rugby doar...
Pana la urma au invins francezii. O victorie de necontestat. Foarte multi dintre echipierii Barbarians fac antrenamente saptamanal impreuna, au jucat multi ani rugby impreuna. Romanii "francezi" vin mai ales de la fosta echipa de glorie Triumf.

Irlandezii, o adevarata multinationala: Anglia, Irlanda, Noua Zeelanda, Romania si poate altele pe care nu le mai retin. Singura diferenta intre Irish si French: astia primii, multi dintre ie nu mai facusera pana anul trecut niciodata rugby....

Imi aduc aminte de prima partida dintre francezi si irlandezi. Eu, echipier al irlandezilor(ca doar nu's redhead degeaba). Erau baieti in echipa care nu mai atinsesera un balon de rugby. Ovalul ala saltaret li se parea ciudat, al naibii de ciudat, dar ii si atragea. Erau ca niste copii mai mari. E adevarat, copii veniti in Romania sa faca bani! Si...chiar ii fac. Dar asta e o alta poveste...Povestea de toamna trecuta e una in care barbarii ne-au batut de ne-au scos din ghete! ei antrenati, noi...noi invatam ce inseamna 22, tusa, placaj...
Anul asta a mai fost un singur meci. A venit acum al 2-lea. Si, deja in jocul redheazilor se observa o mare schimbare in bine. Aproape ca trag sperante ca peste maxim 2 partide vom invinge!!! Long live Guinness!!!

Odata partida terminata, dusul a venit ca o binemeritata rasplata! Fiecare a avut grija sa nu se aplece... Astfel, nu s-au scapat sapunuri, geluri de dush...d'astea....
Dupa dush.... Pullman! Guinness!!! Berea de dupa, Repriza a III-a!  Hotelul Pullman ne-a gazduit pe la primul etaj, in Mexico room. Bere la draft, suce, si mai ales...yes indiid! Guinness!(stiu, am tot pomenit-o, nu-i reclama...da e bunaaaaaaaaaaa!!!!). Brave-hartu' irlandezilor de Romania, Oliver, a angajat chiar si o mica trupa imbracata numai in carouri verzi si alte chestii specifice pentru a destinde atmosfera. Si de aici, incepe povestea...
Am fost la multe reprize tertiare, dar parca nici una nu a fost ca aceasta!!! Anglo-saxonii si-au cantat versurile lor petrecarete insotiti de acordurile formatiei. Impresia pe care ti-o creau era chiar aceea a unui pub din spatiul saxon. Incxredibil! Cantau mai ceva ca la Cerbu' de Aur!!! Si nu faceau nici playback!!!
Francezii, alti mandri nevoie mare, nu se puteau lasa nici ei mai jos... Un dans al victoriei insotit de un cantec aproape tribal i-a incantat pe toti cei prezenti! Era chiar misto!
Am vazut si eu acel spirit de care am tot auzit. Am vazut infratirea unor oameni atat de diferiti uniti doar de dragostea pentru rugby! O dragoste cum nu mai e alta!!! E rugby!!!

Samoanul Zburator

Aceasta imagine extraordinara a fost aleasa drept: Photo of the Year 2009 de International Rugby Board. Enjoy!


Anul Trecut acelasi for rugbystic a ales aceasta fotografie ca fiind cea mai valoroasa fotografie a anului. The Gladiator :

Un meci nebun cum n-a mai fost altul

V-am zis de vineri, dar nu am simtit ca va inghesuiti sa veniti sambata pe Tei sa vedeti un meci de rugby de calitate si o vedeta incontestabila in actiune, adica EU! Voi ati pierdut! Ce-ati pierdut? Un joc nebun, nebun cum n-am mai avut de mult!!!

Sportul Studentesc(echipa mea) vs. RC Martelli Buzau. Un meci contand pentru Cupa Romaniei la Rugby.
Ideea e cam asa... La Buzau au plecat cativa colegi de la echipa si acum apara culorile clubului din Buzau. Apara pe dreaq! Sunt platiti mai bine, atat. Ma rog, noi, cativa nebuni, ne permitem sa mai jucam rugby doar din placere... AVE!

Intalnirea precedenta a avut loc pe terenul lor. O ploaie ingrozitoare si un teren aproape impracticabil au ajutat atunci echipa buzoiana sa ne surclaseze. Parca aveti si un comentariu de la acea partida. Bun!
De data aceasta, terenul a fost numai bun de jucat rugby! Inainte de meci ne-am incurajat reciproc, am incercat sa intelegem ce echipa avem in fata. Am reusit asta si, am avut o prima repriza nebuna, nebuna! Le-am dat 3 eseuri, din care unul marcat de mine!(2 eseuri in 2 etape consecutive...mmmmm). Pauza a venit salvatoare pentru ambele echipe. Incrancenarea din teren ne marca fizic...
Dupa pauza, pe fondul unei oboseli premature a Sportului, precum si o relaxare la fel de neavenita, precum si datorita multiplelor schimbari efectuate de buzoine si pe fondul mutarilor insuficiente facute de noi, Buzau a inceput sa ne pune probleme din ce in ce mai des. Pe finalul partidei arbitrajul a inceput sa ofere motive de nervozitate din partea jucatorilor. Eu personal, abia am scapat de la un galben, de la acelasi arbitru care m-a ingalbenit si ultima data cand ne-a arbitrat, in jocul cu Grivita de acum vreo....3 saptamani, contand tot pentru Cupa Romaniei. Trecand peste acest mic incident personal, finalul meciului ne-a gasit "in genunchi". O degringolada destul de mare in atacul dar si in apararea noastra a permis buzoienilor sa ne marce trei eseuri, doua dintre ele din partea unor jucatori cu aproape 100 de ani de viata adunata!!!  In ultimele secunde, dupa marcarea celui de-al treilea eseu pentru oaspeti, transformeorul lor, Nitu, a ratat incredibil o transformare si scorul final a fost de 21-19 pentru echipa din Tei, Sportul Studentesc!
Viitoare etapa a Cupei Romaniei programeaza un meci in care studentii sunt curiosi ce surprize neplacute la poate rezerva Mustata Manolache-seful echipei Metrorex, adversara de Sambata ce sta sa vina a Studentilor. Meciul se va desfasura pe Stadionul de la Ciurel, langa Crangasi. Va asteptam.!!!
De la fata jocului, a transmis in direct.... 

Lectie de Rugby

am gasit pe Internet o lectie de rugby de la "adevarati", Din NZ, lectie despre Placaje:




Si daca tot ati vazut teoretic cum se face...sa vedem si pus in practica... Unu mic, tot de la meseriasi... pe unul, Jonah Lomu...il stiti?

Rugby la Buzau-Cupa Romaniei

Norii s-au trezit cu noaptea'n cap si s-au pus pe treaba. Ploaie, ploaie, ploaie. Pe la 7.30 imi cautam ghetele cu crampoane pe filet pentru partida din Cupa Romaniei la Rugby, de la Buzau. La 9.30 am plecat de la Iancului.
Partida era importanta poate nu atat prin prisma faptului ca jucam la Buzau ci datorita faptului ca, la aceasta echipa joaca cam de un an vreo 5-6 fosti colegi de la Sportul Studentesc. Orgoliile sunt foarte mari, tensiunea asemenea...
La Buzau, ca in Bucuresti, ploaie, ploaie, ploaie...
In vestiarul buzoienilor nu erau scaune nici cat sa se schimbe cei 15 titulari ai Sportului. La 13.00, a inceput partida. Terenul greu, ud, noroios pe alocuri si-a pus o amprenta serioasa asupra jocului. Sportul Studentesc-o echipa mai intinerita, dar si cu jucatori lipsiti de experienta la seniori. Buzaul-echipa cu multi..."batrani", prea multi pentru dorinta de performanta a patronilor.
Din pacate pentru noi, Sportul a pornit de la ideea gresita ca, "batranii" Buzaului vor obosi repede si vom putea profita de asta. Wrong! Terenul a obosit ambele echipe!
Fara sa fiu partinitor, Buzaul n-a jucat mai nimic. A insisitat pe jocul de pachet si la aproape singurele doua deschideri pe 3/4 ale lor, pe baza unor greseli copilaresti ale defensivei noastre, au marcat doua eseuri. Cu inca o transformare reusita, Buzaul a condus cu 15 la 7 pana la finalul meciului. Eseul Sportului a fost marcat dupa un joc foarte bun de pachet al inaintarii. Pauza a venit izbavitoare pentru ambele echipe. Buzaul a facut mai multe schimbari, Sportul a inceput si ea sa-si ruleze jucatorii. A doua repriza a aratat un rugby superior din partea Sportului Studentesc, dar fara idei si prea multe greseli in faza de finalizare. Determinarea si ambitia jucatorilor din ambele tabere au fost afectate si in aceasta a doua repriza de conditiile meteo nefavorabile unui joc spectaculos.
Balonul oval sarea ca un apucat din brate tragand ca nebunul l-a pamant. Tot ce mai lipsea pachetelor de inaintare...gramezile ordonate. Prea multe, prea obositoare! Imi permit sa cred ca am dominat buzaul la acest capitol, cat si pe cel al tusilor. Din nefericire...ne-au invins.
De notat cartonasul rosu cu care a fost premiat 8-rul buzoienilor pentru lovituri si calcaturi repetate, precum si un cartonas galben obtinut de un alt coechipier al acestuia. Sa vedem sanctiunile. Oameni buni. Nu suntem la fotbal! Haideti sa jucam rugby! La final, jucatorii si-au dat mainile si au ciocnit o binemeritata cutie de bere! Inca o zi de rugby, inca un meci interesant din Liga a II-a.
Saptamana viitoare Sportul Studentesc joaca in compania echipei Metrorex. In formatiile pe care le avem ne duc cu gandul la o idee de rugbysti tineri, cam...mari(pastilati) si destul de rapizi. Sa vedem ce-o sa iasa.
Hai Sportu'!

A invins Baia Mare! Rugby-ul pulseaza din nou!

Ole!Ole!Ole! De mii de ori Ole!
Baia Mare este noua Campioana a Romaniei la Rugby!!! Aseara, in finala a Trecut de Steaua Bucuresti! Un vis trait pana la capat!

Cu cateva ore mai devreme jucasem in Sportul Studentesc-Pitesti. I-am batut la socr de bere, ceva in genul la...63-0. Asta e. Cinste noua, cinste lor! Era un meci, parte din micul meu vis de rugby. Sa pot juca macar aici, daca mai departe nu am vrut, nu s-a putut ori nu s-a dorit sa ajung. Pot insa sa ma laud ca fac sport si nu oricare ci Rugby! Cel mai frumos! cu o echipa de oameni si oameni, toti baieti de caracter. Dar asta e o alta poveste. E doar un vis mic. Vreau sa scriu insa despre un vis mai mare! Venit tocmai de la Baia Mare!
Ce ma leaga pe mine practic de Baia Mare? Nimic! Sentimental insa sunt mai multe lucruri. Primul-Maramures(plai cu flori)-ua din zonele mele preferate ale tarii. Imi plac oamenii de acolo, muzica, glia, imi plac muntii, traditiile, obiceiuri. Imi place Maramuresul cum imi place Ardealul.
Sentimental ce ma mai leaga?
O sa radeti. Il cheama Ene. Nu Mos Ene ci, Constantin Ene. Numarul 8 de la Baia Mare. Fost coleg de echipa cu mine pe la Zimbrii, pe la Metrorex. Nu am mai vorbit cu el de ani buni. Ii retin doar figura si numele. Si mai retin ceva. A avut curaj sa-si duca visul pana la capat. Acela de a face rugby de performanta. Eu, recunosc, n-am avut curajul asta, si nici ambitia. Mereu ma opream la jumatate. Ene a mers mai departe. A crezut, el si restul baietilor de la Baia Mare. Au avut un vis, acela de a ajunge in finala. Au crezut ca visul lor poate fi si mai frumos, au ajuns CAMPIONI!!! Felicitari!!!
Am vazut aseara un meci incrancenat, un meci bun presarat din pacate cu unele faze de toata jena(calcatura lui Dumvrava ar fi prima in top). Nervii au fost inerenti. I-am mai vazut in teren pe Basalau, Zebega, Dimofte, Vlad Dan(Toti de la Steaua)-alti jucatori apropiati de varsta mea. Fosti colegi sau adversari. Imi aduc aminte de vremurile junioratului cand jucam impotriva lor sua cu ei. Cand jucam cu un Ene, Alionte, Manea, Bors, Cu Bagiu sau altii si altii. Era o perioada frumoasa. A mea a trecut. Acum e a lor. Joaca in prima divizie, se bat pentru titlu. Eu pot doar sa vad pe unde joaca si daca nu cumva joaca la Steaua(da recunosc, nu-mi plac astia deloc!!!) sa-i sustin!
Revenind la finala de aseara, am vazut o echipa a Stelei care imi parea cam pretioasa, pretentioasa. Am vazut o Baia Mare dispusa sa moara pe teren pentru un vis. N-au murit, dar si-au implinit visul. L-am vazut pe Ene accidentat, iesit pe tusa rugandu-se. Se uita inspre Barbosu' si-l ruga sa le dea victoria, Campionatul, Implinirea! Si El le-a Dat!
Baieti, felicitarile mele! Jos palaria! Meritati!
Duminica placuta!!!

De ce tine un bucurestean cu provincia la Rugby?

Ma declar bucurestean. Nu stiu cat imi permite caracterul(zic unii), dar macar locul nasterii imi da voie. Practic rugby. De pe la 7-8 ani. Am ajuns la majorat in sportul asta. Am trecut pe la Metrorex, Dinamo, Aurel Vlaicu, Sportul Studentesc( in prezent). Pot sa ma declar dinamovist. Atat la rugby cat si cand vorbim de alte sporturi. Si totusi, tin cu provincia. Gata cu Dinamo, cu Steaua(echipa pe care niciodata nu am putut s-o inghit). pe 26 septembrie are loc finala campionatului national de rugby. Steaua-Baia Mare. Tin cu Baia Mare. Si daca juca Dinamo, tineam tot cu Baia Mare. Si daca ar juca ori ce echipa din provincie cu una din Bucuresti, as tine tot cu cea din provincie. Exagerez? Deloc! De prea multi ani rugbystii si stafurile din Bucuresti se vedeau "miezul". Fara Bucuresti nu e rugby...Baieti...am o veste proasta si una buna...Vestea prosta este ca EXISTA! Vestea buna...Eu ma bucur de asta!!! Si iar ma bucur cand vad ca jucatorii de valoare(atata cata mai exista in Romania) pleaca in provincie si nu raman in Capitala! Nu meritati!
Ce incerc sa zic? Poate ca rugby-ul nostru se va curata, se va vindeca. Poate ca atunci cand la loturi(incepand cu cele de copii) si pana la seniori nu se va mai ajunge prin mijloace...nesportive, vom putea ridica din nou capul sus in rugby-ul mondial...
Incorecti fiind, nu prea realizam cat de departe suntem. Sau realizam. Dar dam vina pe tot felul de prostii, mai putin pe noi. si cred, ca tocmai cei care gresesc mai mult sunt si cei care tipa mai tare... Cred ca fiecare meci pierdut de bucuresteni e o palma. Cred ca dupa mai multe palme se vor trezi oamenii. De la echipe, jucatori, federatie...si poate va fi mai bine.
Hai Baia Mare!
Hai Farul!(constantenii joaca finala mica cu Dinamo. Inchipuiti-va cum ar fi ca nici Steluta nici Dinamo sa nu castige...)
Hai Rugby!!!