Monday, September 17, 2012

Fitze in loc de rechizite

N-am copii. Imi doresc. Am fost copil. Poate inca mai sunt. Am o parere de impartit. V-o spun.
Am mers in cora, la sudului, in mall. trebuia sa cumpar niste traznai pentru cele zilnice. am luat ce aveam nevoie+vreo doua chestii cam inutile dar care sigur trebuie, ca doar sunt nascut tot p”aci pe plaiuri dambovitene cu obiceiul asta in sange...
In fata mea la coada doi parinti si o pustoaica. fata sa fi avut pana in 12 ani. stearsa. in cosul parintilor, de scoala. ma jur ca in 12 ani de scoala generala si liceu, eu, adunat, nu am avut atatea coperti de carti si caiete cate avea fata asta in cos. toate, cu  hanna montana. in timp ce miley cirus(asa se scrie?) o arde prin cluburi se pozeaza cu dotarile de la natura la vedere si in general face pe nestapanita prin america, in sun plaza, doi parinti cumparau pe putin fo 20 de coperti cu o hanna cuminte si ingenua, asa cum probabil le place sa creada ca e si fata lor. toate copertile, fie de carte, fie de caiete, erau sclipiciosenii demne de o cauza mai buna, iar pretul....de nepretuit, peste 100 si ceva de lei dadura parintii pe niste plastice care oricum nu rezista prea mult. Rasfatam copiii sau dam banii pe prostii inutile? Unde e limita intre a lua de scoala si a cheltui aiurea?
Si ar mai fi ceva...Ok. cumperi...da copilul ala stie ca tu totusi muncesti pentru copertile lui colorate si tipatoare? are cumva sentimentul muncii? al echilibrului financiar? sau crede ca totul i se cuvine? daca e asa...atunci nu-l ajuti, nu-i faci bine. deloc!

Si acum, ma intreb, fara sa le rapesc dreptul parintilor de a cumpara ce au chef pt copii lor, totusi...de ce dracu sa dai atatia bani pe niste plastice? pe niste falsi idoli? inghitim toate porcariile, caci nu-i asa, ieste cul! Cul nu mi se pare, chiar deloc.

Monday, September 10, 2012

la pizzaru vesel

Ieri, muncitoru fericit din mine n-a putut manca decat un salam de biscuiti si vreo 5-6 pateuri la o conferinta hidroelectrica. mocaciuni. inainte de salariu...e festin. am ajuns tarziu acasa. plin de nervi, de stres si cu o umbra de indoiala, daca mai am unde merge la job a doua zi. ma simteam foarte rau. muierea, pup eo pe ea de fata, imi zice sa merem la o pizza, la un mic s-o bere... haidi! merem la terasa cea mai apropiata. ea comanda ce-i place ei, si doi mici din partea mea, eo comanda o pizza agnes. cer ospatarului sa fie sigur ca nu mi se pune ardei in pizza- boala veche, nu-l suport si nu-l inghit.
-Sigur că da! Nici o problema! Linistit caci imi inspira incredere...astept. beau o berica, povestesc de nervi, de stres de...ma rog...si vine mai intai papa ei. bunut. astept.(in timp ce am asteptat, normal ca m-am infipt si in portia ei nitel). vine pizza. arata bine. cau sa ma infig in ea. surpriza! ARDEI!!!!
Ospatar! Da?!?! Nu te rugasem sa nu aiba ardei? Pai ce, are? Da ma!( si eo sunt cetatean european si am drepturi sa nu mananc ce nu-mi place!!!) Va fac alta?( am fost tentat sa zic da. dar am mai cerut asta in fagaras odata si m-au pus sa platesc si pizza a 2-a...)las-o asa ca n-o fi mult. si ma apuc pe scormonit...si scormon...si caut...si.... umplu o scrumiera...de ardei...dupa cum se vede bucatarului ii place ardeiu. cand eram sigur ca l-am gasit pe tot, mai dadea Barbosu inca fo 2 fire...a venit ospataru sa-mi ia sticla goala de bere...m-ai sa nu-l bufneasca rasu. il auzeam de la masa cum ii zicea bucataresei ca m-a umplut de ardei...mance mata bucatare, data viitoare!

Saturday, September 8, 2012

Mireasa micilor

Mare targ mare cu bere nemteasca in tineretului. Eu la live,sa ma dau pe sticla. Prin fumul greu de mici si coaste costelive la gratar vad cum spre targ se apropie o mireasa cu tot cu mire si alai. S-au infipt direct in gratar si-n lazile cu bere. Mireasa,deloc gingasa si cu bustul usor aducator a uger grohaia multumita la vreo 2 mici. Albul murdar al rochiei contrasta lesinat cu maroniul mititeilor. Nuntasii se murdareau pe boturile hulpave de unsoare. Pareau obisnuiti. Mai aproape le era dosul palmei decat servetelele. Mancau ca cainii...ca cainii mancau. Au facut sa dispara spre intestinele lor groase pe putin o duzina de mici. Multumiti mirii sa-au sters pe bot si-au plecat fericiti. De nunta lor mancasera mici, cu o pofta de apocaliptice lacuste. Hainele li se impregna-se-ra cu miros de carnuri fripte si bere. Invitatii or sa aprecieze cu siguranta damfu. Iar ei fericiti si satui or sa ragaie fericiti...groh.groh. E sanel unspe.parfum special.