Joc în sat cu mapamondul

Jurnalul National
26/07/2008

Oameni din toată lumea vin an de an în România pentru a deprinde limba şi tradiţiile. Anul acesta, cursanţii au fost invitaţi la joc de Grigore Leşe. La Şinca Nouă, Făgăraş, tot... mapamondul a ieşit la joc.


La Şinca Nouă, în Făgăraş, duminică a fost mare sărbătoare! De Sfîntul Ilie, românii s-au înfrăţit în cîntări cu polonezii, au dansat cu francezii, s-au îmbrăţişat cu americanii. Coreenii i-au supravegheat, iar olandezii... s-au uitat! O lume întreagă s-a strîns într-o curte devenită centru multicultural!


COMUNITATE UNITĂ. Sărbătoarea Sfîntului Ilie a fost ocazia perfectă pentru desfăşurarea celei de-a şaptea întîlniri din cadrul proiectului Ultimii Rapsozi, iniţiat de Grigore Leşe. Proiectul se află sub tutela Institutului Cultural Român şi este susţinut de Jurnalul Naţional. De data aceasta, întîlnirea a fost una între români şi 24 de străini dornici să înveţe limba, tradiţiile, obiceiurile şi cultura română. Gazdele, sătenii din Şinca Nouă, nu numai că s-au achitat excepţional de sarcinile de gazde, dar au oferit portretul viu al unei Românii pe cale de dispariţie. România curată, tradiţională şi care are crucea drept pecete pe sufletul colorat în tricolor. Cu o medie de vîrstă de 38 de ani, cei 2.000 de locuitori ai comunei au realizări de care sînt mîndri. Poate cea mai mare este chiar mulţimea de suflete din localitate. Foarte rar fiii comunei pleacă de aici, foarte rar nu se mai întorc. Datinile strămoşeşti sînt respectate, iar preotul şi primarul sînt autorităţile de care toţi ascultă fără probleme.


FASCINAŢIE ROMĂNEASCĂ. Dimineaţa, locuitorii din Şinca Nouă s-au dus la biserică, în costume tradiţionale, ca la mai toate marile sărbători. Şi-au cinstit viii, şi-au onorat morţii. Iar pe măsură ce ora doisprezece se apropia, sătenii deveneau tot mai nerăbdători. Veneau cursanţii străini ai ICR. Umbla vorba prin sat că vine lume de departe, să-i audă pe ei vorbindu-şi graiul, purtîndu-şi portul strămoşesc. Că vin din Serbia, din Basarabia, Italia, Spania... n-ar fi mare treabă, şi ai noştri merg la ei, dar să vină tocmai din Azerbaijan, din Coreea, din America... îi un pic lucru de mirare! Şi dacă aşa o fi... apăi să-i primim cum se cuvine!

Şi-a venit autocarul! S-au închinat cursanţii la Biserica veche din Deal, apoi la cea nouă din Vale. Corul sătenilor îmbrăcat tot tradiţional ca pentru înalţi oaspeţi le-a cîntat vizitatorilor veniţi din 11 ţări cîntări despre Fecioara Maria, despre Dumnezeire. Grigore Leşe i-a introdus în minunata cultură românească tradiţională, le-a vorbit despre oameni şi idei de mai bine, i-a... dat gata!

Fascinaţi, miraţi, vrăjiţi de ceea ce văzuseră într-o perioadă atît de scurtă de timp, cursanţii s-au îndreptat spre curtea lui Aurelu’ Măcelarului şi a lui tanti Măriuca, una dintre cele mai pricepute ţesătoare din zonă.


DANSUL CA LA FĂGĂRAŞ. Socăciţele au făcut de mîncare, bărbaţii s-au ocupat de băutură, iar banda de lăutari... de voia bună! Cu muzică de joc din Ţara Făgăraşului, cu horincă aprigă ca focul, românii s-au împrietenit cu "elevii" veniţi din toate colţurile lumii. Mai timizi la început, din ce în ce mai destinşi pe măsură ce timpul trecea, vizitatorii s-au prins în mîndre jocuri învîrtite. Veselie nevoie mare şi mai ales... tot felul de motive pentru care cursanţii ICR au ales să înveţe limba română. Jale Ismayilova, din Azerbaijan, îşi dă teza de doctorat din literatura românească a secolului XX. Franţuzoaica Valerie a fost cucerită de istoria noastră, poloneza Marta a vrut să le poată spune în limba lor prietenilor din România măcar "bună ziua". Iar pentru basarabeanca Diana... e o chestiune de suflet. Este româncă, numai că pentru autorităţile de la ea... moldoveneasca este limba oficială, iar "româna"... o limbă străină...


LA JOCUL VIEŢII. Sărbătoarea de la Şinca Nouă a fost o lecţie, dar şi un joc al vieţii. S-a dansat într-un multiculturalism ales, cu personaje de vază. Grigore Leşe le-a adus oaspeţilor o bucăţică de suflet autentic românesc, iar sătenii... sătenii i-au făcut pe noii lor prieteni să-şi dorească să mai calce măcar odată prin România, pe la Şinca Nouă. În lume, 24 de "români noi" vor vorbi despre fascinanta Românie, şi limba ei. Ce cuvînt şi-au însuşit cursanţii cel mai bine? Ei bine.... "DOR", pentru că nicăieri, un asemenea cuvînt nu s-a inventat.


Şinca Nouă

Comuna din inima Ţării Făgăraşului are o istorie plină de românism, de pilde pentru cei ce spun că-şi iubesc ţara. Din 1291 exista Şinca. În 1792, împărăteasa Maria Tereza a vrut să îi catolicizeze pe locuitorii comunei, de rit ortodox. Totodată, comuna trebuia să devină localitate de graniţă, iar oamenii, grăniceri în armata austriacă. Românii au refuzat. 88 de familii au plecat în mijlocul pădurilor lăsîndu-şi toată averea în urmă pentru a putea continua să se închine ortodox, aşa cum le era legea. La 9 kilometri de vatra vechiului sat s-a născut Şinca Nouă, sat românesc, iubitor de ortodoxie şi tradiţii strămoşeşti.