Privirea mieilor - Sacrificiul lui Hristos in tinutul bacilor

Jurnalul National
20/04/2006
In zona Bran-Moeciu, traditia inca inseamna invataturi crestine, si nu doar obisnuinta unei pape bune la sarbatori. Viata bacilor din Simon inseamna transhumanta, familie si divinitate.

Apropierea Pastilor are o dubla semnificatie in zona Branului, mai exact in Simon. Pregatirea spirituala pentru intampinarea Invierii Mielului Domnului, Iisus Hristos, se accentueaza si, de asemenea, incepe si o pregatire mai... "lumeasca" a transhumantei. In aceste binecuvantate locuri ale Simonului, oamenii isi transmit din generatie in generatie secretele pastoritului. Inaintea Pastilor, bacii tocmiti de proprietarii turmelor pleaca cu ciopoare de mioare in munti, migreaza spre falnicii Munti ai Fagarasului, locuri bune de pasunat pentru oi si de scos bani de pe urma lor pentru oameni.

Nu-i de colo sa ai o turma mare si frumoasa de oi grase si laptoase, cu lana buna si multa si cu berbeci mandri si cornuti, numai buni de facut pastrama pentru ograda proprie ori pentru vanzare. Trebuie spus ca branencele sunt mari mestere in ale impletitului. Cel mai usor poti observa acest lucru in bazarul Castelului Bran. Aici, o data cu apropierea Pastilor, chinezariile din bazar incep sa dispara si lasa locul mult mai frumoaselor si romanestilor oua incondeiate, traistutelor si articolelor vestimentare din lana.

MIELUTII DOMNULUI. Dupa ce bacii s-au gatat si au plecat la munte, acasa au ramas doar nevestele ori stapanii turmelor. In staule au ramas cateva oi si mielutii lor. Micuti, nestiutori de obiceiurile pascale ale oamenilor, in care ei sunt atat primul fel gastronomic, cat si al doilea, mieii isi vad de treaba lor, cum s-ar spune... de treaba lor de copii, de joaca. Cele cateva oi au ramas ca mieii sa nu treaca pe mancare solida, sa suga lapte, ca altfel isi schimba gustul si nu mai plac in ciorbe, fripturi si alte mancaruri precum drobul cel laudat preparat din maruntaiele mieilor. Omul ii priveste cu nesat, se ganeste doar cum sa-i vada mai repede mancati ori vanduti pe cat mai multi galbeni. Daca banul e ochiul dracului, raman de vazut, in schimb, ochii mieilor. Priviti atenti, chiar te conduc pe cararea gandurilor ce au ca punct terminus Sacrificiul Mielului Domnului, Iisus Hristos.

GOSPODARI SI GOSPODINE. In Simon, sat tipic de munte, cu case insirate de o parte si de alta a drumului si cam atat, se aud glasuri de mioare, dar proprietarele vocilor "beeeehaite" nu se vad. Pe la jumatatea satului lung de cativa kilometri vezi si primele oi. La tanti Eugenia acasa. Respectabila doamna isi vede de cele de pe langa casa, de oi. Inca priveste mioarele si mielutii cu un soi de mila in ochi. De Pasti insa... n-ai prea vrea sa fii miel in curtea ei...

DESPRE MIEI... NUMAI DE BINE! Tanti Eugenia explica mandra de cunostintele mostenite din mosi-stramosi. "Mielul se taie in Ajunul Pastilor, sambata. Se face drob, friptura, ciorba ardeleneasca. Nu stii reteta? Uite-o: se taie oscioarele bucati, se pun la fiert si pui tot felul de zarzavaturi si bors, ii pui tarhon si... o gatesti, poti sa faci si ciorba de burta din burta si capatana mielului."

Din ce spune batrana iti dai seama ca nu doar sa fii mester in gatitul de produse pe baza de mici ovine conteaza, trebuie sa stii sa si alegi mielul pe care vrei sa-l sacrifici. "Cand alegem mieii ne uitam atent la ei. Cei mai buni sunt aia care sunt mai mari si mai grasi. Cu aia mici si slabi..."

Cum nimic nu trebuie irosit, "din piei, inainte faceam cojoace, pieptare, bundite. Daca mielul e negru, facem si caciuli."

IN SAPTAMANA MARE-N OBICEIURI. La nea Nicolae Letca treaba e in toi. Batranul si-a trimis mioarele mai sus la munte, dar mai are si in staulul de acasa cateva zeci de ovine. La 81 de ani impliniti, nea Nicolae are grija aproape singurel de mioare. El le ingrijeste, fiul le taie si fata da declaratii.

"Mielul se taie de obicei joia, inainte de Pasti. Cine nu apuca sa taie joia taie sambata. Vineri e post si e pacat sa tai animale, doar e Vinerea Mare." Cand vine vorba de taiat se aplica aceeasi politica ca si la tanti Eugenia, se taie mieii mai buni, mai grasi. "La catva timp dupa fatarea oilor, mieii se impart in doua. Sunt mieii care se tin, mai ales mielusele, pentru prasila si lapte, iar berbecii in general se taie. Se mai tin si cativa berbecuti de rasa. Noi avem Tigaie si Turcana", continua doamna.

Nu va e mila? "Imi este mila, dar daca sunt lasati de Dumnezeu? Ei pentru sacrificat sunt lasati. Oile simt cand le taie mieii, zbiara, sunt nelinistite. Oile pleaca la munte cu cateva zile inainte de a fi taiati. Mielutii isi cauta mamele, zbiara dupa ele..."

Ouale le inrosesc in Joia Mare sau in Sambata Mare. Din parinti au invatat ca e pacat sa inroseasca oua in Vinerea Mare. Iar obiceiul incondeiatului s-a cam pierdut. "Ori le facem simple, ori cu frunzulite. Alegem frunzulite care ne plac si le spalam. Fierbem ouale si apoi punem frunzulitele pe ele; le legam cu ciorapi si le bagam in vopsea, ies foarte frumoase."

AMINTIRI INCONDEIATE
"Cand eram tanar era o femeie care incondeia oua. Avea sticlute cu vopsele de tot felul. Cu pensule foarte mici il facea pe Iisus Hristos acolo, la Inviere, rastignit. Nu facea doar pentru ea, mai si vindea. Care voia se ducea si le cumpara de la ea" - Nea Nicolae Letca

D’ALE GURII
"Mielul se taie in Ajunul Pastilor, sambata. Se face drob, friptura, ciorba ardeleneasca. Nu stii reteta? Uite-o: se taie oscioarele bucati, se pun la fiert si pui tot felul de zarzavaturi si bors, ii pui tarhon si... o gatesti, poti sa faci si ciorba de burta din burta si capatana mielului" - Tanti Eugenia

D’ALE GURII II
"Se gateste drob, friptura si bors de miel. Drob: se ia maruntaiele de la miel, cu bucati de carne de la gat, se fierb si se dau la masina de tocat cu verdeata, patrunjel, marar, ceapa verde, se pune si o bucatica de slanina. Pui in compozitie si patru-cinci oua crude si le bagi la cuptor. Unii pun si oua fierte taiate felii pe deasupra" - Sfaturi culinare din Simon

CU POTRILUL LA BISERICA
Ascultati de la un om trecut prin viata! "Traditiile de Pasti incep din Duminica Floriilor. Luni si marti nu se face nimic la biserica. De miercuri seara incep deniile. Pe langa denii, se spovedeste si lumea, cine vrea si cine poate. Joi este Joia Mare si se sfintesc colacii, care se vor imparti de Pasti la biserica, si se sfinteste si vinul. Daca e Joi Mari, e si Joia Mortilor si se face pomenirea mortilor, de la 9:00 la 12:00. Joi seara incep «Cele Douasprezece Evanghelii.» Tot joi, dupa ce se termina slujba se pune Potrilul (o icoana a lui Iisus Hristos) pe Sfanta Masa. Vineri dimineata la ora 10 incepe Maslul cu trei preoti. Vine lumea si se miruieste si se impartaseste. Vineri seara se canta Prohodul. Dupa slujba se inconjoara biserica si patru oameni tin Potrilul in brate si inconjoara cu el biserica. Sambata la 12 noaptea se face Invierea. Vine lume din toate partile, din sat, vin si buresteni... din toate partile. Dupa ce s-a umplut biserica se sting toate luminile si popa citeste acolo «veniti de luati lumina» si apoi iese toata lumea afara..."